Digitalizarea evenimentelor. Totala sau partiala. Data fiind situatia ultimilor 2 ani, din ce in ce mai des suntem in situatia de a renunta la prezenta fizica, in sala, si a ne limita la prezenta virtuala. Folosim platformele de virtual meeting si reusim, astfel, continuarea proiectelor incepute si evitam acumularea de intarzieri.

Cum procedam, insa, atunci cand nu avem incotro si evenimentele trebuie organizate cu prezenta fizica? Indiscutabil, in acest caz, exista un risc substantial legat de anularile de ultim moment, provocate de situatia epidimiologica actuala. Dar odata decisa organizarea cu prezenta fizica, ramane intrebarea  cat de mult digitalizam, astfel incat lucrurile sa fie mai simple la fata locului. Colectam documente de participare in format electronic, ante-eveniment. Distribuim materiale de curs pe stick-uri de memorie, in locul clasicelor mape cu materiale printate. Nu putem inlocui, insa – cel putin nu in contextul proiectelor europene acutale – clasica lista de participanti si semnaturile olografe pe aceasta. Salvam materiale de curs si fotografii de la eveniment in cloud pentru a fi accesibile facil tuturor participantilor. Nu putem inlocui, insa, diplomele si certificatele de participare in format fizic, unele dintre ele fiind documente cu regim special, unice, inseriate.

Cat de mult putem digitaliza? Ce ati accepta si ce nu ati accepta sa treaca de la nivel clasic, pe hartie, la nivel virtual, in format electronic?